Drepturile electorale

Кирилл Шевцов Drepturile electorale

INTRODUCERE

Dintotdeauna, membrii oricarei colectivitati sociale au tins sau au nazuit la un statut politic care sa le confere conditii prielnice pemtru a se autoguverna sau, cel putin, pentru a participa, prin reprezentare, la procesul de conducere sociala. Pentru a-i convinge pe guvernanti sa le recunoasca o asemenea aspiratie – un adevarat drept natural – masele populare au folosit forta armelor sau forta spiritului si adesea au reusit. ^In dezvoltarea istorica a fiecarui popor pot fi identificate, astfel, diverse forme organizatorice, initial rudimentare, apoi din ce ^in ce mai evoluate, prin care membrii colectivitatii participau sau erau atrasi, ^intr-un fel sau altul, la exercitarea unor atribute de conducere.

Abraham Lincoln definea acest fenomen ca fiind un mod de guvernam^ant «al poporului, de catre popor si pentru popor».

Notiunea de suveranitate nationala poate fi identificata ca suveranitatea de stat si suveranitatea poporului, natiunea fiind privita ca notiune care cuprinde toti cetatenii statului, indiferent de apartenenta lor nationala si ^in ce context evolueaza ^in calitate de concetateni. Deci, suveranitatea nationala este o notiune politico-juridica, care evoca esenta politica a fenomenului statal, faptul ca puterea apartine natiunii ce reprezinta elementul personal al statului.¹

Constitutia Republicii Moldova, asemenea majoritatii constitutiilor din lume, declara poporul drept unicul detinator al suveranitatii nationale. ^In aceasta ordine de idei, cetatenii statului exercita suveranitatea prin intermediul drepturilor electorale ca fiind unicii titulari ale acestora. Aceasta regula este ridicata la rang de principiu constitutional ce determina forma de stat.²

^In conditiile unui stat de drept ultimul si decisivul civ^ant ^in procesul de organizare a societatii ^in stat ai apartine poporului.² Acest principiu a fost formulat ^inca ^in renumita Declaratie franceza a drepturilor omului si cetateanului, care sustinea: Natiunea este sursa esentiala a principiului oricarei suveranitati, nici o grupare, nici un individ nu pot exercita vreo autoritate care sa nu porneasca de la ea.³ Normele mentionate se regasesc pe deplin si ^in legislatia nationala. Legea suprema consacra urmatoarele ^in art. 2: (1) «Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o exercita ^in mod direct si prin organele sale reprezentative, ^in formele stabilite de Constitutie». (2) «Nici o persoana particulara, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o alta formatiune obsteasca nu poate exercita puterea de stat ^in nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai grava crima ^imotriva poporului»⁴. La fel, art. 38 declara: (1) «Vointa poporului constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere, care au loc ^in mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret si liber exprimat»⁴. Aceste principii le putem gasi ^in Declaratia Universala a Drepturilor Omului (art.21), Conventia europeana a drepturilor omului (art.3 din Protocolul 1) si ^in Declaratia de suveranitate a Republicii Moldova (art.3, art.9).

ALEGERILE – mecanism de exercitare a suveranitatii nationale

Cunoastem ca vointa generala nu va putea constitui niciodata vointa a tuturor membrilor corpului social, dar va reprezenta numai vointa majoritatii, ceea ce este logic si natural. Astfel, deducem, ca minoritatea prin esenta acestei vointe se va supune majoritatii, fapt ce determina spre o organizare sociala si politica.⁵

Procedura de formare a organelor reprezentative, realizata prin intermediul votului, poarta denumirea de alegeri.⁵

Dreptul de a lua parte la exprimarea vointei nationale si de a se exprima se numeste drept de vot. ^In cazul ^in care vorbim despre o democratie directa, cetatenii ^inzestrati cu dreptul de vot se pronunta nemijlocit si direct asupra tuturor actelor de suveranitate. ^In sistemul democratiei reprezentative, cetatenii detinatori ai acestui drept aleg reprezentanti care exercita ^in numele poporului suveranitatea.⁵

Astfel, subliniem, ca ^in regimurile reprezentative moderne prin sistemul de alegeri se formeaza diverse organe ale puterii de stat: parlamentul, autoritatile administratiei publice locale, se aleg sefii de stat, judecatorii, etc.⁶

Alegerile ^in acest sens reprezinta procedura de formare a unui organ de stat sau ^investirea unei persoane cu atributii publice realizate prin intermediul votului acordat de persoane autorizate ^in conditiile ^in care pentru obtinerea mandatului respectiv sunt propuse doua sau mai multe candidaturi.⁵