Языковой и культурный плюрализм. Непрерывное переосмысление идентичности

^In capitolul al 2-lea, Anna Kubasova investigheaza metoda „Ascultare” (principiile de baza ale lucrului pe text audio, algo-ritmuri de lucru, posibile resurse didactice), aplicata la cursurile practice din programul de licenta „Limba rom^ana”, la Univer-sitatea de Stat din Sankt Petersburg. Ca una dintre metodele fundamentale ale transferului limbilor straine, ascultarea ^in mod regulat a materialelor audio autentice, fara suport scris, si transcrierea individuala dupa auz dezvolta abilitatile studentilor de a ^intelege discursul oral si devine un suport substantial ^in ^imbogatirea vocabularului lor. Un aspect esential este ca exercitiile audio, practicate cu consecventa, ^ii ajuta pe studenti sa dob^andeasca o pronuntie c^at mai aproape de pronuntia rom^aneasca nativa, fara vreun accent importat din limba materna. Mai mult, ^ii sprijina ^in ^insusirea si utilizarea corecta a constructiilor lexicale, gramaticale si sintactice naturale ale limbii straine pe care o studiaza.

^In capitolul al 3-lea, Ludmila Braniste abordeaza subiectul amplu al activitatilor de ^invatare din domeniul rom^anei ca limba straina. Ridica probleme cheie legate de procesul de predare, ^invatare si evaluare ^in universitatile rom^anesti. Este cunoscut faptul ca dob^andirea de competente ^in limba rom^ana ^in cadrul anului pregatitor ofera studentilor straini at^at posibilitatea de a se adapta la noul mediu sociolingvistic, c^at si oportunitatea de a dob^andi profesia aleasa. Din punct de vedere teoretic, predarea ^in scopuri speciale are doua aspecte: lingvistic si metodologic. Aspectul lingvistic include materialul lexical si gramatical, selectia de texte cu continut stiintific, comunicativ, informativ, problematic si interactiv. Aspectul metodologic se refera la organizarea materialului selectat, la secventierea textelor, la testarea competentelor si abilitatilor lingvistice. ^invatarea vocabularului specializat este un proces minutios care necesita multa perseverenta din partea studentilor nostri.

Studiul Luciei Ispas este dedicat analizei jocului ca activitate dirijata si ca metoda didactica. De cercetarea jocului ca metoda de predare-^invatare s-au ocupat, diacronic, numerosi specialisti care au demonstrat importanta utilizarii lui ^in procesul instructiv, la toate nivelele de studiu si pentru toate categoriile de v^arsta ale cursantilor implicati. Exista strategii prin care aceasta activitate distractiva se poate transforma, atunci c^and este manipulata pedagogic, ^intr-un eficient instrument, utilizabil ^in momente precise ale parcursului didactic la clasa si ^in scopuri clar definite. Jocurile se dovedesc extrem de productive ^in cadrul orelor de comunicare orala/ scrisa ^in limba rom^ana din cadrul Anului Pregatitor, mai ales ^in ceea ce priveste ^insusirea de noi structuri lexicale.

^In cel de-al 5-lea capitol, Cristina-Valentina Dafinoiu urmareste utilizarea resurselor online ^in predarea limbii rom^ane ca limba straina si reprezinta analiza de continut si de forma a unei resurse de ^invatare a limbii rom^ane ca limba straina regasita ^in cadrul proiectului QUILL, si anume Vorbiti rom^aneste. La doctor. ^in egala masura a urmarit progresul studentilor ^in achizitia unui limbaj medical de baza prin ^insusirea vocabularului propus de resursa de ^invatare.

Sectiunea continua cu cel de-al 6-lea capitol, lucrarea Dianei R^inciog. Autoarea efectueaza un studiu de caz conceput ^in urma aplicarii resursei online “Povesti ^in jurul lumii – Salutari din Rom^ania”. Resursa este destinata ^invatarii limbii rom^ane de catre straini. Autoarea evidentiaza progresul studentilor Programului de An Pregatitor de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti, ^in urma aplicarii utilizarii resursei la curs. Progresele sunt urmarite at^at la nivel lexical, gramatical, c^at si cu privire la cunostintele de cultura si de civilizatie rom^aneasca. De asemenea, cercetatoarea subliniaza punctele forte si analizeaza deficientele materialului aplicat la curs, propun^and ^imbunatatiri si completari ale continutului acestuia.

Aliona Zgardan-Crudu ^incheie sectiunea, cu capitolul al 7-lea, ^in care analizeaza aportul formativ cu care cursurile optionale vin ^in structurarea ariei curriculare ce include obiectul de studiu „Limba si literatura rom^ana”. De asemenea, caracterul lor interdisciplinar, importanta lor ^in formarea competentelor pe care societatea le asteapta din partea absolventului de gimnaziu/ de liceu. Dincolo de existenta unei bune baze materiale ^in scoala, ^inrolarea ^in cursurile optionale solicita ghidarea elevilor ^in procesul de selectare a domeniilor dorite, cu ajutorul parintilor si al profesorilor bine pregatiti, interesati de formarea unor personalitati creative, inteligente, flexibile, apte sa se integreze cu succes ^in societate.

* * *