Языковой и культурный плюрализм. Непрерывное переосмысление идентичности

^In capitolul al 3-lea, Georgiana-Anamaria Salagean efectueaza o analiza a discursului jurnalistic concretizat ^in diferite tipuri de articole. Autoarea urmareste ^in principal masura ^in care sunt respectate cele trei principii fundamentale care articuleaza discursul jurnalistic: coeziunea, concizia si claritatea. Analizeaza aspecte demonstrate ca semnificative ^in bibliografia stiintifica de specialitate si alcatuieste un corpus de texte actuale, prin care evidentiaza faptul ca, ^in ceea ce priveste conceperea si redactarea continutului, discursul anumitor jurnalisti trece cu nepermis de multa neglijenta peste normele profesiei. Cauza, afirma autoarea, se gaseste ^in calitatea publicului caruia ei i se adreseaza, dar si ^in nivelul informational si etic al tipului de revista, ziar etc. ^in care acestia ^isi scriu articolele.

Sectiunea a Ш-a. Studii culturale. Educatie artistica.

^In sectiunea a 3-a, Studii culturale. Educatie artistica, studiul loanei-Iulia Olaru constituie primul capitol. Cercetatoarea se opreste asupra sculpturii paleolitice europene. ^in istoria artei, observa aceasta, sunt egal semnificative reprezentarea zoomorfa ^in pictura si reprezentarea antropomorfa ^in sculptura. Totusi, fie ^in tehnica ronde-bosse, fie ^in basorelief, fiinta umana, mai precis femeia, este subiectul care surclaseaza – mai ales din punct de vedere numeric – subiectul animalier. ^in plus, c^and este vorba despre formele antropomorfe, realismul formelor zoomorfe face loc principiului artistic complementar: abstractizarea. Statuetele din Paleolitic au fost create ^in scopuri practice, au servit drept idoli ^in ritualurile de cult – si nu li se poate atribui intentia expresa de a suscita placerea de ordin estetic. ^in epoca prezenta observam si admiram efectul trasaturilor lor de stil: realismul si sugerarea miscarii ^in reprezentarile animaliere, stilizarea si abstractizarea ^in reprezentarile antropomorfe. Indiferent de rolul lor, sculpturile marturisesc existenta unui instinct artistic si a optiunii estetice deliberate a omului din Paleolitic, cu precadere ^in cazul reprezentarilor femeii, adica acolo unde a pus ^in practica o arta non-imitativa.

Capitolul al 2-lea cuprinde studiul ^intocmit de Teodora Leon. Autoarea ^incepe printr-o prezentare succinta a unui concept nou ^in ancheta criminalistica, teoretizat ^in 2019 de Michael Rothberg: acela de “implicated subject”/ „subiect implicat”/ „complice pasiv”. Noua idee a schimbat gradual modul ^in care investigatia se raporteaza la relatia traditionala dintre faptasi si victime. Astfel ca indivizii vazuti drept “implicated subjects”/ „subiecti implicati”/ „complici pasivi” pot fi calificati ca participanti pasivi, care, prin lipsa de atitudine, favorizeaza petrecerea mai multor crime dec^at ne-am putea astepta. La analiza, romanul grafic al lui Derf Back-derf, My friend Dahmer (Prietenul meu Dahmer), 2012, pune ^in evidenta c^ateva metode prin care „complicii pasivi” ignora victimele si contribuie indirect la formarea viitorilor criminali, ^intrun parcurs ciclic malefic, fara oprire. Autoarea vine si cu alte exemple din literatura si cultura americana, ilustrative pentru esecul sau reusita unor personaje de a preveni perpetuarea actelor imorale.

Sectiunea a IV-a. Didactica.

Sectiunea a IV-a, Didactica, ^incepe prin studiul semnat de Ludmila Braniste. Autoarea considera abordarea comunicativa ca fiind cea de baza ^in paradigma moderna de predare a limbilor straine. Primul pas a fost sa justifice abordarea comunicativa din punct de vedere teoretic. Un rezumat al principalelor realizari stiintifice ^in domeniul comunicarii ne permite, ^in calitate de profesori de limbi straine, sa ^intelegem mai bine scopul final al procesului de predare, si anume ce presupune comunicarea si ce competente ar trebui sa dob^andeasca studentii nostri ^in urma unui curs de limbi straine.