Языковой и культурный плюрализм. Непрерывное переосмысление идентичности

^In deceniile din urma si cu precadere dupa debutul celui de-al treilea mileniu, planeta si-a restructurat vizibil aspectul geo-cul-tural. Prin consecinta, ea este si urmeaza a fi – pentru nu putina vreme – mediul unei inedite multitudini de reconfigurari, ^in care cu totii suntem at^at de implicati si carora ^incercam a le intui si a le descifra consecintele.

Mobilitatile academice de predare si cercetare pentru universitari si profesorii din ^invatam^antul preuniversitar, mobilitatile studentesti si pentru elevi, mobilitatile profesionale pentru personalul auxiliar din institutiile educative, din ce ^in ce mai ample ca numar de participant beneficiari si acoperire geografica, implic^and toate continentele, pe de o parte; proiectele culturale, ^in care lucreaza echipe multinationale, transcontinentale; proiectele de cooperare internationala de tip economic, urban si de dezvoltare teritoriala; numarul din ce ^in ce mai mare de persoane ce traverseaza limitele – relativ stabile pe parcursul ultimelor secole, – ale diverselor tipuri de culturi si civilizatii traditionale, mult mai masiv, ca pondere, dec^at cele anterior mentionate; utilizarea inter-netului si a aplicatiilor de comunicare audio-video extra-net au condus la o accesibilizare si o intensificare fara precedent a contactelor umane si a potentialelor influente reciproce ^intre aparte-nentii diverselor grupuri etnice/nationale si culturale.

* * *

Cu o similara intensitate, limbile naturale reflecta aceasta noua realitate istorica, prin crearea de noi paliere de expresivitate stilistica si functionala, la nivel lexical si/ sau structural, prin calc, ^imprumut sau respingere expresa (eventual sustinuta institutional) a acestor notabile presiuni exterioare. Iar noile fapte vor fi – sau nu – selectate prin uz, devenind – sau nu – parti reconfigura-tive ale noilor tablouri lingvistice.

Dincolo de transformarile de ordin economic, evolutiile ^in care omenirea s-a angajat ^in secolul al XXI-lea sunt cu preponderenta interculturale. Tendintele de integrare, de unitate ^in diversitate si diversitate ^in unitate continua sa se identifice prin intermediul a ceea ce exegeza de ultima ora a definit ca „matrici ale limbi-lor-culturi”. Limba-cultura a fiecarui popor reprezinta o maniera specifica prin care acesta ^isi exprima „sentimentul vital” – numit astfel de H. Wolfflin, conceptia despre propria libertate si dreptul la existenta, bucuria de a trai si „autoafectiunea” – ^in termenii lui M. Henry. Concomitent, ^isi exprima propria perceptie asupra identitatii (sau alteritatii) sale culturale, lingvistice, spirituale, oferind temelie unei noi puteri de ^intelegere, permisive, acceptante, inclusive – unei adaptari si unei deveniri spre mai bine a fiintelor umane. ^in actiune sinergica cu un implicit deziderat al integritatii morale, contributia autentica a limbilor-culturi nu consta doar ^in lista realizarilor civilizationale particulare, ci si ^in varietatea si amploarea diferentelor dintre ele. Prin contact permanent si interactiuni simultane, diversitatea culturala globala profileaza ^in prezent noi modele perceptive, cognitive si afective – definibile prin noi limbaje, pe care (poate) ^in momentul actual ^inca nu le putem concepe (sau nici macar banui), dar care vor caracteriza noi viziuni asupra lumii, proprii fiecarei civilizatii si ^in acelasi timp, comune mai multor civilizatii. Pe viitor, va da nastere la semnificatii ce vor creea si vor defini noi lumi specifice. Devin acum, astfel, intuibile si sunt de asteptat consecinte pe termen foarte lung informarea personalitatii si definirea identitatii culturale a noilor generatii – ^in remodelarea personalitatii si redefinirea identitatii culturale a generatiilor mature.

Prezentul volum de studii tematice, pe care ^il aducem ^in fata publicului interesat, constituie un demers cu intentie precisa, orientat spre cunoasterea unor segmente specifice ale patrimoniului global. ^in acelasi timp, se doreste a fi o parte din noul flux de cercetare, declansat de dinamicile transformative pe care le constatam la nivelul ^intregii planete. Nu mai putin, se vrea a fi un instrument de contact cultural printr-un multidialog intelectual.